România continuă să se confrunte cu provocări majore în ceea ce privește competențele digitale ale populației. Deși există inițiative și strategii naționale menite să îmbunătățească situația, statisticile arată că România se află în urma mediei europene la aproape toate capitolele esențiale privind abilitățile digitale și adoptarea tehnologiilor moderne.
Cuprins
Nivelul competențelor digitale în România: Unde ne situăm?
Potrivit raportului Digital Decade 2024, doar 27,7% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani dețin competențe digitale de bază, în timp ce media UE este de 55,6%. Aceasta reprezintă o scădere ușoară față de anul precedent, când procentul era de 27,8%. Deși acest decalaj pare minor, România continuă să fie pe ultimul loc în clasamentul european privind competențele digitale.
Competențele digitale de bază sunt esențiale nu doar pentru utilizarea simplă a internetului sau a dispozitivelor, ci și pentru a participa activ pe piața muncii din ce în ce mai digitalizată. Conform Eurostat, 39% din populația UE a folosit servicii de cloud computing și tehnologii avansate în afaceri, dar doar 16% din companiile românești au adoptat aceste tehnologii, cu mult sub media europeană.
Aceasta sugerează că întreprinderile din România nu sunt pregătite pentru a face față provocărilor economiei digitale globale, iar populația nu este suficient de bine echipată pentru a contribui la această transformare.
| Țară | Procent |
|---|---|
| Olanda | 82.7 |
| Finlanda | 81.99 |
| Norvegia | 81.09 |
| Elveția | 77.52 |
| Irlanda | 72.91 |
| Danemarca | 69.62 |
| Cehia | 69.11 |
| Suedia | 66.44 |
| Spania | 66.18 |
| Austria | 64.68 |
| Malta | 63.02 |
| Estonia | 62.61 |
| Luxembourg | 60.14 |
| Franța | 59.67 |
| Belgia | 59.39 |
| Croația | 58.95 |
| Ungaria | 58.89 |
| Portugalia | 55.97 |
| Lituania | 52.91 |
| Grecia | 52.4 |
| Germania | 52.22 |
| Slovacia | 51.31 |
| Cipru | 49.46 |
| Slovenia | 46.7 |
| Italia | 45.75 |
| Letonia | 45.34 |
| Polonia | 44.3 |
| Bulgaria | 35.52 |
| România | 27.73 |
Forța de muncă și specialiștii în ICT
Un alt indicator esențial care reflectă gradul de digitalizare a unei țări este procentul de specialiști ICT (tehnologia informației și comunicațiilor) din totalul angajaților. În 2024, doar 2,6% din forța de muncă a României era formată din specialiști ICT, sub media UE de 4,8%, în pofida salariilor oferite în IT în România. Această scădere față de 2023 (2,8%) sugerează că țara întâmpină dificultăți în formarea și reținerea personalului calificat în domeniul tehnologiei.
Comparativ, țările din nordul Europei, precum Suedia (9,1%) și Luxemburg (8,1%), au cele mai mari procente de specialiști ICT din totalul forței de muncă, arătând o deschidere mai mare către adoptarea și integrarea tehnologiilor avansate în economie. De asemenea, România înregistrează o prezență destul de echilibrată a femeilor în ICT, cu 26% din totalul specialiștilor din acest sector, un procent apropiat de cel al Bulgariei (29,1%) și al Estoniei (26,8%). Totuși, acest echilibru nu compensează numărul scăzut general al specialiștilor ICT din țară.
Eforturi și inițiative pentru creșterea competențelor digitale
În fața acestor provocări, România a adoptat mai multe strategii și programe pentru a accelera digitalizarea. Unul dintre cele mai importante este inițiativa SMART-Edu 2021-2027, care își propune să reducă decalajul digital și să crească gradul de integrare socio-economică prin îmbunătățirea competențelor digitale ale publicului larg, inclusiv ale grupurilor dezavantajate.
Programul include sesiuni de formare pentru diferite niveluri de competență, adaptate nevoilor comunității, precum și proiecte pentru integrarea educației digitale în școlile din România.
În paralel, planul național de redresare și reziliență (PNRR) alocă aproximativ 20,5% din fonduri pentru tranziția digitală, cu un accent pe modernizarea infrastructurii digitale și a serviciilor publice, precum și pe dezvoltarea competențelor digitale la nivel național.
Această strategie este vitală pentru ca România să poată ține pasul cu restul Europei și să își pregătească populația pentru provocările economiei viitorului.
Educația și formarea în domeniul digital
Pe lângă proiectele de anvergură la nivel național, s-au făcut pași importanți și în domeniul educației.
De exemplu, România a fost una dintre primele țări din UE care a lansat un curs de inteligență artificială pentru elevii de liceu, inițiativă organizată în colaborare cu experți din industrie și profesori de la Google DeepMind și Bitdefender. Acest curs reprezintă un pas esențial în pregătirea noii generații pentru viitorul digital și în stimularea interesului pentru profesiile din domeniul tehnologic.
Totodată, platforme precum Skills4IT Coalition oferă oportunități de formare și recalificare pentru angajații din diverse sectoare, susținând tranziția acestora către cariere în tehnologie. Aceste inițiative sunt parte a unui efort mai amplu de a promova educația digitală la toate nivelurile și de a reduce decalajul digital dintre România și alte state membre ale UE.
Concluzii și perspective
România se află în fața unor provocări semnificative în ceea ce privește adoptarea și dezvoltarea competențelor digitale și joburile online.
Nivelul scăzut al competențelor de bază, numărul redus de specialiști ICT și integrarea limitată a tehnologiilor avansate în sectorul de afaceri subliniază decalajul față de alte țări din UE.
Cu toate acestea, strategiile și programele recente, inclusiv cele din domeniul educației și finanțării digitale, oferă o direcție clară pentru îmbunătățirea acestor deficiențe.
Dacă România va continua să investească în educație, infrastructură digitală și dezvoltarea competențelor digitale, există speranța că decalajul actual va fi redus.